Avenul de sub Pietruța
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Avenul de sub Pietruța | |
Geografie | |
---|---|
Localizare | comuna Gârda de Sus, județul Alba |
Coordonate | 46°30′N 22°49′E / 46.5°N 22.82°E |
Lungime | 77 m |
Adâncime | -52m. |
Altitudine | 1106 m.d.M. |
Geologie | Calcar |
Număr de intrări | 1 |
Alte informații | |
Aven | |
Modifică date / text |
Avenul de sub Pietruța cunoscut și ca „Avenul de la Citeră” este un aven fosil, de mici dimensiuni.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Se află în Munții Bihorului, în comuna Gârda de Sus, nu departe de peștera Scărișoara, în Dealul Ocoale. Pentru a ajunge la el se recomandă ajutorul unui ghid local.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Cunoscut de către localnici încă din cele mai vechi timpuri, a fost explorat partial pe la începutul anilor 1950 de Traian Dobre, pe atunci tânăr ghid al Scărișoarei. În 1955 el îl conduce la aven pe Marcian Bleahu care "aruncă o privire" fără să facă o explorare completă.
Avenul este explorat și cartat în 1973 de Viorel Roru Ludușan, ghidat de acelaș Traian Dobre. Opt ani mai târziu el se întorce însotit de speologi de la Polaris pentru a încerca o decolmatare dar găsesc Sala Finală inundată.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Intrarea în aven, rezemată de un scund perete de stîncă este camuflată de o geană de pădure și are forma ovala de 3-4 m diametru. Prima verticală, de 12 m se coboară greu din cauza trunchiurilor de copaci cazute. Singura galerie este orientată E-V și coboară din ce în ce mai abrupt. Podeaua este la început acoperită cu bolovani, ca mai jos, la - 40m. să fie acoperita cu scurgeri și gururi. Din tavan atârnă câteva stalactite. Ultimii metri sunt aproape vericali. Sala Finală, la - 52 m. are podeaua acoperită cu bolovani spălați. În perioade ploioase aici este cantonat un lac de până la 1,5 m adâncime.
Condiții de vizitare
[modificare | modificare sursă]Sunt necesare corzi, coborâtoare, blocatoare și surse de iluminat.
Note
[modificare | modificare sursă]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marcian Bleahu, 1976, Peșteri din Romania
- T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
- Clubul de Speologie Polaris Blaj - Arhiva
- Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva - colectia Buletinului speologic informativ
- Colecția revistei Speotelex
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Peștera Scărișoara
- Peștera Poarta Zmeilor
- Ghețarul de sub Zgurăști
- Peștera Ghețarul de la Vârtop
- Peștera Poarta lui Ionele
- Cetățile Ponorului
- Peștera de la Căput
- Avenul din Șesuri
- Peștera Gaura Fetii
- Peștera Bisericuța
- Peștera Calului
- Peștera Dâmbău
- Peștera din Valea Geogelului
- Peșteră
- Listă de peșteri din România